AROGANȚA

Aroganța

Aroganța este atunci când simți că statutul tău este superior celorlalți și că tu ești mai bun decât ei. Un om arogant nu este considerat un bun credincios, pentru că Profetul, pacea și binecuvântarea Lui Allah fie asupra sa, a spus : ” Nici unul dintre cei care poartă în inimă chiar și un grăunte de fală, nu va intra în Paradis. ” Unul dintre ei a întrebat : ”Și dacă unuia îi place ca hainele sau încălțămintea lui să fie dintre cele mai frumoase?” Profetul a răspuns: ”Allah este Frumos și iubește frumosul. Fala înseamnă ocolirea adevărului și dezaprecierea oamenilor.” (Riyad As Salihin, nr. 612)

Aroganța poate fi interioară, în sensul că poți fi arogant fără să se reflecte aceasta în comportamentul tău, sau poate fi exterioară, să se reflecte în mod direct în comportament, cum este descris în Surat Al Luqman: ” Nu te întoarce de la oameni și nu păși pe pământ cu semeție, căci Allah nu îl iubește pe cel trufaș și mândru.” (Traducerea Sensurilor Coranului Cel Sfânt, 31:18)

Aroganța poate izvorî din mai multe surse, incluzând inteligența, frumusețea fizică, faptele bune sau averea.

-Un om a cărei aroganță se trage din cunoaștere (intelect), se consideră pe sine mult mai învățat decât restul și prin urmare el crede că este mai aproape de Allah; el se așteaptă ca lumea să îl aprecieze și să îl respecte într-un mod aparte. Primul motiv al acestui tip de aroganță este ignoranța despre ce înseamnă cu adevărat cunoașterea. Cel mai nobil tip de cunoaștere este cunoașterea Lui Allah și a atributelor Lui; căci dacă îl cunoști pe Allah îți vei aduce mereu aminte că Mândria îi aparține numai Lui.
Pentru a-L cunoaște pe Allah trebuie să fi conștient de statutul tău real și că ai fost creat din pământ și în pământ te vei întoarce. Trebuie să fi conștient de faptul că puterea de cunoaștere (inteligența) este un dar de la Allah. Allah spune : ”Noi le-am dat lui David și lui Solomon știință și au zis ei : ” Mărire Lui Allah care ne-a ales pe noi înaintea multora dintre robii Săi credincioși!” (27:15)

Deci când lui David și lui Solomon li s-a dat știință, ei au recunoscut că este un dar de la Allah și că se datorează numai Lui.

O a doua cauză a acestui tip de aroganță este când un învățat capătă știință înainte să apuce să se autocorecteze (să-și corecteze propriile greșeli), autodisciplineze și să își purifice propriul suflet.
Bunul comportament trebuie să vină înaintea cunoașterii (științei).
Se relatează ca Imam ash-Shafi'i, fondatorul uneia dintre cele 4 școli de jurisprudență islamică, a spus într-un poem: ” M-am plâns lui Waki (care a fost mentorul său) despre memoria-mi slabă; El m-a sfătuit să mă țin departe de păcate și mi-a spus că știința este lumină și că lumina Lui Allah nu se revarsă asupra păcătoșilor.”

Deci adevărata știință nu poate fi atinsă înainte de purificarea de sine și adoptarea unui bun comportament (bune conduite). Dacă ne întrebăm cine este cea mai învățată persoană din punct de vedere religios, răspunsul este Profetul, pacea și binecuvântarea Lui Allah fie asupra sa. Allah spune în Quran : ” Și de am voi Noi, am face să dispară ceea ce ți-am revelat, iar tu nu ai mai găsi nici un sprijinitor.” (17:86)

Aceste verset ne spune că învățătura dată Profetului, pacea și binecuvântarea Lui Allah fie asupra sa, a fost de la Allah, care o poate lua înapoi oricând dorește. Așadar, orice învățat care crede despre sine că este superior prin cunoștințele sale, să își amintească că acestea sunt de la Allah.


-Aroganța provenită din faptele bune este când oamenii se simt superiori prin acțiunile lor. Dacă te rogi, ții post, plătești zakat și dai milostenie, împlinești pelegrinajul, și așa mai departe, nu ar trebui să consideri că ești mai bun decât ceilalți datorită acestor fapte, căci meritul lor nu îți aparține în realitate ție. Puneți aceste întrebări:
Cine te-a ghidat către Islam? Allah.
Cine te-a înzestrat cu sănătate, bani și timp, pentru ugăciune, plata zakatului și drumul pentru împlinirea pelerinajului? Allah.
toate faptele tale sunt efectele darurilor primite de la Allah; și atunci cum mai poți fi arogant ca rezultat a ceva ce nu ți se datorează ție, decât într-un procent foarte mic?
De fapt chiar și actul de a-i mulțumi Lui Allah este în sine un dar de la Allah (un act de adorare împlinit cu voia Lui Allah).
Rabi'a al-'Adawiyya, o figură binecunoscută în islam, a spus: ”Recunoștința ce o simțim față de Allah cheamă la mulțumire ( ne conduce la a simți nevoia să îi mulțumim, să facem 2 rakat, de exemplu), ceea ce înseamnă că mulțumindu-i, simțindu-ne recunoscători, este în sine o binecuvântare pentru care ar trebui să îI mulțumim din nou.”

Oricine crede că este mai bun decât alții sau că alții nu sunt buni musulmani, se află într-o situație delicată. Profetul, pacea și binecuvântarea Lui Allah fie asupra sa, a spus : ”Este destul rău (evil) într-un om cât acesta să își disprețuiască fratele.” (Riyad As Salihin, 1570)

Mai mult de atât, acesta trebuie să își aducă aminte că nimeni nu intră în Paradis numai prin faptele sale bune, ci în primul rând prin Îndurarea Lui Allah.
Profetul, pacea și binecuvântarea Lui Allah fie asupra sa, a spus: ”Pășește pe calea de mijloc și fi drept (cinstit), dar să știi că nimeni nu va fi salvat prin ce a înfăptuit.” Ei l-au întrebat : ”Nici chiat tu, oh, trimisule?” El a spus : ” Nici chiar eu, în afară că Allah mi-a dăruit îndurare și har de la El. (Riyad As Salihin, nr. 1570)

Ironia este că acei păcătoși care, când comit păcate simt rușine și se întorc ( umiliți), cu teamă către Allah, poate că acestă teamă și rușine îi va face să fie acceptați în Paradis, pe când cei ale căror fapte bune i-au făcut să fie aroganți, aceștia vor afla că aroganța anulează faptele lor bune și că sunt aproape de Foc (adică cei păcătoși căindu-se mai au o șansă la Paradis, dar cel ce se ține mândru de faptele lui bune s-ar putea să ajungă în Foc cu ele cu tot datorită semeției lui).


-Dacă aroganța ta se trage din faptul că provii dintr-o famile bogată și de renume, ar trebui să îți aduci aminte că vei fi judecat pentru propriile fapte, că din pământ te tragi și în pământ te vei întoarce, fără să conteze câtuși de puțin cine ai fost sau cine au fost strămoșii tăi.


-Aceia care sunt aroganți datorită frumuseții lor ar trebui să își aducă aminte că această frumusețe este un dar de la Allah.Deci dacă vezi pe cineva mai puțin frumos decât tine, mulțumește-i Lui Allah pentru darul primit și cere-i ajutor șă poți avea un comportament cel puțin la fel de frumos ca și frumusețea ta fizică ( frumusețe fizică care nu îți va fi de nici un folos în Ziua Judecății).

-Oricine este arogant datorită bogăției trebuie să își amintească că Allah este Unicul Furnizor al avuției sale și că o poate lua înapoi oricând dorește. Există nenumărate versete coranice despre acest tip de aroganță. În Surat Al Kahf (18:32-43), omul pe care Allah l-a binecuvântat cu două grădini a devenit arogant și a început să se laude. El i-a spus celuilalt: ”Eu am mai multă avere decât tine și sunt mai puternic, [căci am] mai mulți sprijinitori!„ (18:34) Cel de-al doilea i-a răspuns : ”Oare nu crezi tu în Acela care te-a creat pe tine din țărână, apoi dintr-o picătură și la urmă ți-a dat ție chip de bărbat?”(18:37)

El a încercat cu alte cuvinte să atragă atenția vecinului său asupra faptului că averea sa este o binecuvântare de la Allah și că aroganța nu face parte din comportamentul unui dreptcredincios. Care este rezultatul unei astfel de aroganțe? Roadele celor două grădini au fost distruse și necredinciosul a fost lăsat frângându-și mâinile pentru ceea ce cheltuise pentru ele. El a spus : ”Ce bine ar fi fost dacă eu nu-I faceam Domnului meu nici un asociat!”

De ce a spus el asta și pe cine a asociat el Lui Allah? S-a asociat pe el însuși, prin cele rostite: ” A intrat în grădina lui, păcătuind față de sine însuși [prin necredința sa ] și a zis: ”Nu cred că acesta va pieri vreodată/ Și nu cred că Ceasul va veni.”

Un alt exemplu coranic este povestea lui Qarun, în Surat Al Qasas : ”Qarun a fost din neamul lui Moise, însă el s-a răzvrătitîmpotriva lor. Și i-am dat Noi atâtea comori, încât numai cheile lui apăsau greu asupra unei cete de [bărbați] vânjoși, Și când i-a zis lui neamul său: ” Nu te semeți, fiindcă Allah nu-i iubește pe cei care se semețesc,/Ci caută cu ceea ce ți-a dăruit Allah Casa cea veșnică! Și nu uita partea ta din această viață. Și fă bine, așa după cum și Allah ți-a făcut ție bine! Și nu umbla după stricăciune pe pământ, fiindcă Allah nu-i iubește pe cei care fac stricăciune.”

Qarun a fost unul din poporul lui Moise, pacea și binecuvântarea Lui Allah fie asupra sa, care a acumulat averi uriașe prin diverse mijloace. Puterea, influența, l-au făcut pe el arogant. El a spus : ”Mie mi s-a dat ceea ce am numai pentru știința pe care eu o stăpânesc!”(28:78)

Deci Qarun a crezut că averea sa nu se datorează Lui Allah, ci mai degrabă meritelor proprii. Cei care l-au invidiat pe Qarun, după ce Allah l-a distrus pe el și averile sale, au spus : ”Și cei care doriseră ieri să fie în locul lui au zis în dimineața următoare: ”Vai, într-adevăr Allah mărește câștigul aceluia care voiește El dintre robii Săi sau îl micșorează. Dacă Allah nu ar fi fost milostiv cu noi, ar fi [lăsat pământul] să ne înghită și pe noi. Vai! Într-adevăr, necredincioșii nu izbândesc!”

Deci ei și-ar fi dorit să fie în locul lui Qarun deunăzi, și cum oamenii sunt judecați după intențiile lor, în dorința de a deveni precum Qarun, care a fost un necredincios arogant, ei au meritat o pedeapsă similară cu a lui.

Concluzie

Inima este depozitul cunoașterii și adevărata cunoaștere constă în cunoașterea Lui Allah și a atributelor Sale și în a învăța cum să ajungem la El și cum să ne simțim inima plină de iubire pentru El. Intențiile sunt cruciale atâta timp cât ele determină valoarea faptelor noastre. Poți să îți petreci viața adorându-L pe Allah, dar răsplata faptelor tale poate fi diminuată sau anulată ca rezultat al prefăcătoriei sau aroganței, ignoranței, ipocriziei, calomniei, etc. Trebuie să te străduiești întotdeauna să fi motivat în faptee tale de intenția de a-L mulțumi pe Allah. Trebuie, de asemenea, să eviți să judeci sau să critici, în loc să privești la propriile greșeli și să încerci să le îndrepți (dacă crezi că nu ai nici o greșeală.....sună a aroganță, ignoranță, numai Allah este Perfect și fără de greșeală, deci mai caută). Amintește-ți că Ziua Judecății este ”Ziua când nu vor folosi nici avere,nici copii/ Afară de acela care vine la Allah cu inima curată!”(26:88,89)
O inimă curată este o inimă care a fost tratată de toate bolile discutate în aceste lecții.
Fie ca Allah Ta Ala să ne ajute să ne purificăm inimile și să se reverse asupra noastră Binecuvântările și Îndurarea Sa și astfel să putem fi supuși loiali, dreptcredincioși, și să fim răsplătiți cu recompense pentru această categorie de oameni (mu'mini), amin.

Assalamu Alaykum wa Rahmatullahi wa Barakatuh.